Lucruri pe care ar trebui să le știi dacă vrei să investești

E greu sa ii spui unei persoane ca nu are dreptate. Mai ales cand e vorba de finante.

 

Nu rar mi-a fost dat sa intalnesc persoane care cauta sa anticipeze cu acuratete evolutia pietelor financiare. Cine nu si-ar dori castiguri semnificative, in perioade relativ scurte si cu un efort minim?. “Bogdan, totul e foarte simplu. Trebuie sa ai o strategie, sa ai acces la informatie si curaj ca sa investesti“, imi povesteste entuziast un apropiat. “Acum sunt mult mai experimentat ca anul trecut si am invatat ca daca imi controlez pierderile (prin stop loss) per ansamblu voi obtine randamentul asteptat. Am facut aproape 10% pe strategia asta, ceea ce e ceva fata de cat as fi luat la depozit.“ completeaza cu o bucurie usor de citit in ochi.

 

Sa-i explic ca randamentul de 10% in comparatie cu randamentul pietei in general (12.5% in 2016 si 20.1% in 2017 pe indicele BET TR calculat de Bursa de Valori Bucuresti) nu il pune intr-o pozitie favorabila si ca nu e tocmai ok o comparatie intre cele doua plasamente a fost ca si cum as fi luat o prajitura de la un copil dupa ce o savurase deja din priviri.

 

Ce ne-ar opri sa comparam cele doua randamente? Riscul. Pastrand proportiile, acelasi lucru ar trebui sa ma opreasca si sa compar randamentul intre un fond de obligatiuni si un fond diversificat, intre un titlu de stat si o obligatiune corporativa si as putea continua aici. Chiar si in cadrul aceleiasi clase de instrumente financiare exista diferente de randament.

 

La achizitionarea unui titlu de stat cu maturitatea de 10 ani cer un randament la maturitate mai mare decat in cazul unui titlu de stat cu maturitatea un an, nu?

 

“Ai vazut cat a crescut piata in ultimele 6 luni. E fantastic!”. Asa incepe o alta discutie interesanta cu un investitor. “Imi amintesc ca stabilisem un orizont de timp destul de indelungat” incerc eu sa imi confirm profilul. “Da, nu sunt probleme. Daca stau sa ma gandesc putem chiar sa mai intindem si peste 10 ani!” imi raspunde convins, fara sa ezite.

 

Nu e totusi ciudat ca setam un orizont de timp de zece ani, poate chiar mai mult, si in acelasi timp suntem profund impresionati de ce s-a intamplat in ultimele 6 luni?

 

Ce s-ar intampla cu orizontul de timp daca in ultimele 6 luni alta ar fi fost evolutia?

 

Desi nu ar trebui, orizontul de timp este de multe ori influentat de randamentul inregistrat. O evolutie pozitiva extinde de obicei orizontul de timp in vreme ce un randament negativ are tendinta de a scurta orizontul de timp.

 

Rareori intalnesc persoane care sa faca afirmatii de genul: “in ultimii 30 de ani performanta actiunilor a fost de 10% in medie pe an”. Mult mai des aud: “Ultima saptamana a fost foarte volatila, oare mai dureaza?” si “Am ratat cresterea din ultimele 2 luni, trebuie sa fiu mai atent data viitoare.”.

 

Raportandu-ne la perioade scurte in trecut, ne va fi foarte greu sa gestionam un orizont de timp indelungat chiar daca ne dorim asta. Acceptam in general ca orizontul de timp trebuie sa fie indelungat, insa ne vine foarte greu sa ne comportam ca atare.

 

Cand a fost ultima data cand ai privit performanta investitiilor tale anualizata pentru ultimii 10 ani? De ce ne intereseaza asa mult randamentul unei investitii in ultimul an daca orizontul de timp pe care il pretindem este de 5 ani?

 

“Am o aversiune la risc destul de ridicata. Nu sunt de acord sa imi asum riscuri pentru investitiile pe care le fac”. Bine, dar in trecut, riscul in investitii a generat si randamente de peste 25% pe an. S-ar putea supara cineva pe un asemenea randament? De multe ori, ne autocaracterizam cu o aversiune la risc ridicata cand in realitate aversiunea noastra este pentru pierderi. Nu? Teama de pierdere, cand vine vorba de plasarea resurselor, ne poate conduce catre decizii care sa fie deseori in defavoarea noastra.

 

Sa presupunem ca ai avea de incasat o suma de 5000 de EUR. Ai prefera in schimbul sumei respective o alternativa in care ai sanse 50% sa primesti 7000 de EUR si 50% sa primesti 3500 de EUR? Majoritatea dintre noi prefera lucrurile certe. Ce s-ar intampla insa daca am evalua alternativa care prezinta incertitudine la valoarea asteptata. Matematic, 50% sanse sa primesc 7000 si 50% sanse sa primesc 3500 se transpune in: 0.5 x 7000 + 0.5 x 3500 = 5250 de EUR. Altfel spus,  in fata unei situatii ca cea mai sus descrisa, cine alege varianta a doua castiga in medie pe fiecare alegere facuta cu 250 EUR mai mult decat cei care aleg certitudinea – 5250 vs 5000.

 

De fapt ce ne motiveaza sa alegem certitudinea nu este aversiunea la risc ci aversiunea la pierdere. Eventuala scadere de la 5000 la 3500 ne face sa nu vedem contextul din care rezultatul face parte. Neglijam potentialul alternativei. Ne intalnim cu astfel de situatii mai des decat va imaginati, in special cand vine vorba de investitii.

 

In 1979, Daniel Kahneman si Amos Twerky au publicat un articol prin care semnalau ca durerea emotionala inregistrata la pierderea unei sume de bani este mult mai mare decat bucuria pe care o simtim cand gasim aceeasi suma de bani. Altfel spus, daca pierd 100 de RON intensitatea suferintei este dubla fata de bucuria pe care o am cand gasesc 100 de RON. Totusi, 100 de RON este 100 de RON, indiferent daca ii pierdem sau ii gasim. Valoarea este evident aceeasi.

 

De ce o privim insa diferit? La fel ne comportam si cand vine vorba de investitii.

 

Ne concentram atentia catre cazurile nefavorabile si neglijam contextul favorabil de care am putea beneficia.

 

Nu putini sunt cei care sub influenta celor petrecute in 2008 au pierdut valoarea creata in perioada de crestere 2009-2017. Pentru contrinbutia adusa prin implementarea de factori psihologici la nivel de stiinta economica, Daniel Kahneman a primit premiul Nobel in 2002.

 

Incercand sa evitam un potential disconfort ajungem in situatia in care ignoram un factor care afecteaza semnificativ resursele financiare: inflatia, pierderea puterii de cumparare. Nu putini sunt cei care au urmatoarea abordare: “Pentru suma asta de bani, primordial este ca peste trei ani (orizontul de timp) sa o capat macar integral inapoi. Daca reusim si ceva randament cu atat mai bine.”. Daca imi cumpar o masina noua, are sens sa o tin in garaj 3 ani ca sa nu o zgarii?

 

Cand vine vorba de protectia capitalului, de multe ori acest lucru se realizeaza doar cu acceptarea unei pierderi din perspectiva randamentului real. Desi teoretic acceptam inflatia ca fiind reala, nu o luam in considerare in cele mai multe cazuri atunci cand decidem ce facem cu resursele noastre. Rareori se poate obtine un randament real pozitiv (randament nominal – inflatie) fara costul unei volatilitati a valorii investite.

 

Sumarizand, atunci cand ne aflam in situatia de a decide cu privire la resursele pe care le detinem, e bine sa ne alocam ceva timp pentru a evita urmatoarele situatii:

 

• Sa vedem randamentul din perspectiva riscului asumat. Riscul nu inseamna pierdere.
• Sa ne ferim sa lasam evenimentele recente sa ncoordoneze strategia pe termen lung.
• Sa vedem riscul in sensul real si sa evitam sa lasam teama de pierdere sa afecteze semnificativ rationamentul unei decizii;